PARTEA A IV-A





Marti 22 martie





Dimineata este senin, dar si un vant foarte puternic. Urcam inapoi in sea, urcand spre Varul Scara. Vizibilitatea foarte mica ne tine in loc. Privind inapoi nu puteam vedea atat de clar locurile pe unde am trecut.


Atingem Varful Scara 2311 m. De la Bivuac s-a plecat pe bocanci, fiindca nu puteam merge pe schiuri din cauza vantului. Continuam, coborand si urmarind tinta noastr: Serbota. Distanta este destul de mare si totul este frumos. Nu poti sa treci asa de repede si sa nu privesti spre stanga, unde vedeai Caldarea Negoiului, iar in departare Strunga Ciobanului; cabana spre dreapta. Se vede si frumoasa Vale a Topologului cu o serie intreaba de stavilare.


Atingem varful Serbota 2332 m. De aici alegem din nou drumul pe care sa mergem, ca pana seara sa putem depasi Negoiul. Se coboara pe Piciorul Serbotei, spre Caldarea Topologului si ne orientam, ca sa putem iesi cat mai repede si mai usor in Strunga Doamnei, dar socoteala din targ nu se potriveste cu cea de acasa. Incepem mersul spre Caldarea Sudica a Negoiului. Sapam trepte pe rand deoarece zapada se rupe la fiecare pas.


Urcusul este anevoios. La un moment dat eu scap pe langa o stanca, dar noroc cu rucsacul, caci daca intram sub zapada mai dedeam si de lucru echipei pana ma scoteau...


Se intuneca si strunga este departe. Departe se zareste peretele Caltunului care parca ne spune: "Nu va speriati sunteti pe drumul bun!". Cu toate ca e noapte mergem si nimeni nu spune sa stam; pasii ne duc inainte.


"Inca putin!" si suntem intr-o mica sa, sa care nu semana deloc cu Strunga Doamnei. Coboram pe partea cealalta a acestei sei, adapostindu-ne sub o stanca pentru a monta corturile. Ne-am ales stanca, ca sa fim feriti de avalanse si de vant. Munca pentru platforma incepe, dar trebuie sa facem o platforma chiar mai mare pentru ca am instalat ambele corturi, asta ca sa ne odihnim mai bine.
Intre timp, "batrantul" echipei, Vladeanu, cu busola, ia directia din care am venit, ca nu cumva sa ne ratacim. Corturile sunt instalate si intram inauntru. Pana sa intram in cort, prinsi de munca, nici nu am observat cum a trecut timpul pe langa noi, iar cand totul era gata, era deja ora doisprezece fara un sfert (miez de noapte). Primusurile incep sa isi faca datoria duduind in ambele locuinte. Din cortul vecin se aude: "La cine-i painea?". Dau la schimb sunca si voie buna. Se face liniste. Afara este ceata si este cald. Picaturi de apa cad de pe stanca pe cort, lucru ce ne vesteste o zi cu timp inchis.

Miercuri 23 martie

Ne trezim ca niciodata, la ora 11 si luam masa. Se ridica putin ceata si un stalp de marcaj apare aproape de noi, care ne spune: "Degeaba v-ati speriat aseara! Sunteti inca pe drumul cel bun!". In aceasta zi nu prea eram hotarati sa plecam mai departe. Eu cu Himes si Muntihiu plecam sa identificam locul unde suntem. Strabatusem cam 200 m pe sub Strunga Doamnei, spre Caltun si eram la 5 minute de Lacul Caltun 2229 m.
Ne intoarcem si ne pregatim iar de drum, iar la ora 14 echipa a ridicat ancora, plecand pe schiuri. Pe Lacul Caltun am gasit urme unde a innoptat echipa C.C.A.-ului. Parasim Lacul Caltun pe ceata, urcam Laitelul pe la cablul care era descoperit, atingem varful Laitelul 2403 m. Aici echipa se imparte in doua, cautand drumul bun si dupa putin timp, iata-ne iar la un loc, pornind mai departe. De data aceasta nu mai bajbaim prea mult.
Trecem Laitelul 2405 m fara a avea piedici in drumul nostru, dar se apropie Paltinul, care ne-a dat de lucru fiindca nu am putut trece prin Valea Doamnelor, voi fiind obligati sa traversam drumul de vara.
Floricioiu pleaca primul sapand trepte de-a lungul acestui lung traverseu, care este destul de inclinat si cere destula pricepere. la mijlocul traverseului "batranul" nostru cere sa desfacem o coarda ca sa putem merge mai repede si sa avem totusi un mijloc de asigurare. Floricioiu cu Muntihiu pleaca inainte nelegati, iar eu ma leg in capatul corzii. Vladeanu este la mijloc, iar Himes este secund. Odata cu terminarea traverseului s-a lasat si intunericul si am instalat corturile la 30 min de cabana Balea Lac.

Joi 24 martie

Soarele da desteptarea - o zi cum nu am mai intalnit in acest timp de pribegie. Strangem cortul si pornim pe schiuri spre Balea in Saua Paltinului, unde era un tambalau mare: echipa de salvamont cu arbirtul si doctorul ne asteptau. Au ramas cu totii uimiti vazandu-ne cum coboram, dar lipsea un al cincilea om din echipa. Unde sa fie? Muntihiu pleaca dupa el. Ce se intamplase? Vladeanu scapase un bat de schi in Valea Doamnelor si s-a dus dupa el, fapt ce l-a facut sa intarzie.
In Saua Paltinului strangeri de maine si un bun sosit. Coboram spre cabana, unde ne intampina cabanierul Varjochi. La cabana ajungem inainte de pranz si ca sa nu facem timpi morti scoatem tot ce era ud si punem la uscat, apoi schiem putin pe panta din fata cabanei. Dupa amiaza suntem intrebati despre drumul de la Suru pana la Balea Lac.

Vineri 25 martie

Zi de repaus si program administrativ. Ne pregatim pentru ziua de plecare.

Sambata 26 martie

Parasim Balea Lac dupa ce am luat ultimele informatii de la cabanier asupra drumului pana la Podragu, de altfel, portiunea cea mai grea din Fagaras.
Urcam in Saua Caprei, de unde coboram spre lac. Soarele ne orbea si ne punem ochelari.
Urcam si cautam sa intram in Caldarea Vanatorii lui Buteanu, dar intr-un loc gasim o cornisa foarte mica. Floricioiu sparge facand posibila trecerea Caldarii pe schiuri.
Urmam drumul de vara pe marcaj, dar intr-un loc drumul are o ruptura de 3 m si nu merita coborarea in vale. Pe aceasta portiune scoatem schiurile si primul care trece este Floricioiu care sare in partea cealalta in zapada. Noi ii dam rucsacii si schiurile si cu usurinta trecem toti.
Inainte de a ajunge la Fereastra Zmeilor se desprinde o fata mica de zapada cu Floricioiu, dar el ramane in echilibru si ajutat de mine cu betele de schi mergem in Fereastra Zmeilor pe sub stanci fara a mai fi in pericol de avalanse.
Tinta noastra era trecerea pe la Monument si am si atins-o.
Plecam pe la Fereastra Zmeilor pe schiuri, dar dupa un timp de mers pe sub cei "Trei pasi de moarte" scoatem schiurile si punem coltarii. In departare se vede si creasta de la Monument, dar pana acolo era destul. Urcam fata de sub Preluciu si mergem de acum pe marcaj, apropiindu-ne de Monument.
Continuam totusi pe schiuri cu toate ca panta era inclinata iar creasta era strajuita de cornise. numai intr-un singur loc era bine de trecut. Am inaintat spre locul acela, panta fiind din ce in ce mai inclinata.
Trecem pe creasta ajutandu-ne unul pe celalalt si iata-ne acum la 10 m de Monument. Mergem pe creasta pe o zapada inmuiata de soare si grea. Ne apropiem de creasta care merge spre Ucea Mare care si vara iti dam da putin de lucru, iar unii mai slabi o si ocolesc pe partea cu Lacul Podragel.
Aceasta creasta avea o muchie de zapada tasata, adusa de vat, pe care noi am trecut-o pe schiuri. Numai "batranul" nostru Vladareanu si-a scos schiurile si si-a pus coltarii, trecand aceasta portiune.
Urcand spre Muntele Mircii, am mers pe bocandci din cauza pietrelor care erau curatate de vant. Ajungand deasupra Lacului Iezer, in loc sa mergem pe marcaj pe Piciorul Mircii si sa coboram la lac, am luat-o direct.
Eu am plecat pe schiuri, iar ceilalti au ramas cu bocanci. La un moment dat cad si incep sa ma rostogolesc spre lac, neputand frana cu betele de schi.
Degeaba ma chinuiam, caci rucsacul imi accelera viteza de cadere. Pioletul era legat de rucsac, el fiind salvarea mea! S-a infipt in zapada, iar eu, intorcandu-ma cu fata in jos, mi-am infipt mainile in zapada, oprindu-ma, spre norocul meu, la 5 m de niste stanci. Inspre lac continua sa alunece cojocul care imi servea drept perna la rucsac.
Dupa oprire am scos schiurile mergand pe sub stanci, pe bocanci. Dupa putin am pus din nou schiurile in picioare, dar de data aceasta m-am asigurat ca nu mai am unde sa cad!
Echipa de salvamont, care se afla in Saua Podragelului, a vazut rostogolindu-se un om si a plecat, spre a-si face datoria.
Incepuse sa se insereze, cand am ajuns in Saua Podragelului, dar nu mai conta, caci schiurile ne-au dus la Cabana Podragu in 2 minute.
Aceasta distanta intre Balea Lac si Podragu am parcurs-o in 10 ore.

Duminica 27 martie

Zi de odihna la Cabana Podragu si pregatire pentru plecare.